Femeile însărcinate – drepturi și obligații la locul de muncă

Femeile însărcinate – drepturi și obligații la locul de muncă

Femeile însărcinate au obligația de a anunța angajatorul, în scris, prin adeverință medicală eliberată de medicul de familie sau de medicul ginecolog de care sunt luate în evidență, despre starea lor fiziologică de graviditate,

Din momentul anunțării în scris a angajatorului, femeile însărcinate intră sub incidența protecției maternității și anume:

  • Analiza riscurilor de la locului de muncă

Femeile însărcinate sunt programate de angajator la medicul specialist de medicina muncii pentru a le întocmi rapotul de graviditate în care se va menționa dacă sarcinile și atribuțiile postului pe care este încadrată femeia însărcinată periclitează dezvoltarea normală a mamei sau a fătului. În caz de nevoie, medicul specialist de medicina muncii propune reducerea cu o pătrime a programului de lucru al femei însărcinate, fără a-i afecta salariu, sau trecerea salariatei însărcinate pe alt post care să-i permită evoluția normală a sarcinii;

În cazul în care se recomandă schimbarea locului de muncă, iar angajatorul nu are alte posturi în conformitate cu recomandările, salariatele însărcinate pot beneficia de concediu de risc maternal.

Concediul de risc maternal se acordă înainte sau după concediul de sarcină și lăuzie, se eliberează de către medicul de familie sau medicul specialist pentru o perioadă ce nu poate depăși 120 zile calendaristice. Codul de boală este 15, iar salariata pe perioada concediului de risc maternal primește o indemnizație egală cu 75% din media veniturilor pe ultimele 6 luni.

Venitul lunar se plafonează la 12 salarii minime pe economie, la momentul acesta 1900 lei * 12 = 22.800 lei, ceea ce înseamnă că dacă venitul salariatei într-o luna este mai mare de 22.800 lei, indemnizația se calculează la 22.800 lei.

Indemnizația este plătită de angajator și se recuperează integral de la Casa de Sănătate în a cărei rază își are domiciliul angajatorul, iar pentru acordarea indemnizației nu este obligatoriul stagiu de cotizare.

  • Femeile însărcinate nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte
  • Femeile însărcinate au dreptul la dispensă pentru analize și consultații prenatale în limita a 16 ore/lună, dacă programările nu pot fi făcute decât în timpul programului de muncă, fără a le fi afectat salariul.
  • Protecție în caz de concediere. Conform art. 21 din Oug 96/2003 privind protecția maternității la locul de muncă, coroborat cu art. 60 din Codul Muncii, angajatorilor care au luat cunoștinta de starea de graviditate a salariatelor, le este interzisă concedierea salariatelor însărcinate.

În cazul în care salariatele nu anunță angajatorul în scris despre starea lor de graviditate, angajatorul este exonerat de orice obligație față de acestea.

Obligațiile angajatorului:

  1. Să anunțe, în termen de 10 zile lucrătoare, medicul de medicina muncii că are femei însărcinate la locul muncii și să le programeze la control,
  2. Să anunțe, în termen de 10 zile lucrătoar, inspectoratul teritorial de muncă pe a cărei raze își desfășoară activitatea;
  3. Să înmâneze salariatei însărcinate o copie a raportului eliberat de medicul specialist de medicina muncii;
  4. Să păstreze confidențialitatea stării de graviditate, în lunile când sarcina nu este vizibilă;

 

Concediul de sarcină și lăuzie

Perioada maximă de concediu de sarcină și lăuzie este de 126 zile calendaristice și se împarte de obicei în 63 zile înaintea nașterii și 63 zile după naștere, însă se pot compensa între ele cu condiția că după naștere să rămână cel puțin 42 zile calendaristice. Cele 42 zile calendaristice de concediu medical după naștere sunt obligatorii, restul zilelor nu sunt obligatorii, dacă starea de sănătate a salariatelor nu solicita concediu medical, salariatele pot renunța la el.

Pentru cele 126 zile calendaristice, salariata primește de la medicul de familie sau medicul specialist, concediu medical cu cod boală 08 și cod diagnostic 995, în baza căruia primește o indemnizație de maternitate egală cu 85% din media veniturilor pe ultimele 6 luni.

Indemnizația de maternitate este plătită de către angajator și se recuperează integral de la Casa de Sănătate în raza căreia își are domiciliul angajatorul.

Pentru indemnizația de maternitate nu se plătesc contribuții la sănătate și nici impozit, singura contribuție care se reține este contribuția de pensii, CAS.

Salariate cu handicap care sunt însărcinate pot solicita concediu medical începând cu luna a 6-a de sarcină.

În situațiile nefavorabile când copilul moare la naștere sau în perioada celor 42 zile de lăuzie, mama primește indemnizație pe toată perioada concediului de lăuzie.

Se poate încheia contractul unei femei însărcinate în perioada de probă?

“Pot fi concediată dacă anunț că am rămas însărcinată?” aceata este cea mai răspândită întrebare a femeilor care rămân însărcinate, sau mai bine zis, cea mai mare teamă.

Codul Muncii interzice testele de graviditate la angajare și permite încetarea contractului de muncă pe perioada de probă conform art. 31 alin (3) printr-o notificare scrisă din inițiativa oricărei dintre părți, însă OUG 96/2003 interzice angajatorilor concedierea salariatelor însărcinate din motive care țin strict de starea lor fiziologică, deci salariatele însărcinate care au anunțat în scris angajatorul despre sarcină în evoluție nu pot fi concediate pe perioada de probă. Dacă totuși se întâmplă, salariatele concediate pot contesta decizia de încetare la instanța judecătorească și sunt scutite de la taxa judiciară de timbru.

Share this post