Munca refugiatilor in Romania

Munca refugiatilor in Romania

Au statut de refugiat cetatenii straini care in baza unor motive bine intemeiate, nu pot sau nu mai doresc protectia tarii de origine, sau a tarii in care isi aveau resedinta. Motivele intemeiate reprezinta temerile de a fi supusi la torturi, tratamente inumane sau degradante, de a fi persecutati pe motive de rasa, religie, opinii politice, apartenenta sociala, nationalitate, ori, viata sau libertatea lor ar fi periclitate.

Care este diferenta intre persoanele cu statut de refugiat si persoanele cu protectie subsidiara?

Protectia subsidiara se acorda atunci cand strainul nu intruneste toate cerintele pentru a fi declarat refugiat, si care daca s-ar intoarce in tara de origine ar fi supus unor riscuri majore privind integritatea si libertatea sa.

Cum primesti statutul de refugiat sau protectie subsidiara?

Pentru a primi statutul de refugiat, strainul trebuie sa depuna personal o cerere scrisa la Oficiul National pentru Refugiati sau la organele teritoriale, imediat ce:

  • S-a prezentat intr-un punct de control pentru trecerea frontierei;
  • A intrat pe teritoriul Romaniei;
  • Are permis de sedere in Romania iar in tara de origine au aparut evenimente care il determina sa ceara protectie.

Cererile pentru minorii sub 14 ani se depun de catre reprezentantul legal al acestora, iar minorii peste 14 ani pot depune personal cererile.

Dupa depunerea cererii, Oficiul National pentru Refugiati elibereaza strainului un document temporar de identitate in Romania pe care ii atribuie CNP, ii pune la dispozitie o resedinta si il sprijina material pentru intretinere pe toata durata procedurii de acordare a statutului de refugiat.

In termen de 30 zile de zile la depunerea cererii, Oficiul National pentru Refugiati stabileste daca acorda sau nu strainului, statutul de refugiat.

Care este valabilitatea perioadei statutului de refugiat sau a protectiei subsidiare?

Statutul de refugiat sau protectia subsidiara se acorda pe perioada nedeterminata.

Care sunt drepturile si obligatiile refugiatilor si  a persoanelor cu protectie subsidiara?

Printre drepturile beneficiarilor unei forme de protectie, se enumara:

  1. Sa-si aleaga locul de resedinta si sa circule liber;
  2. Sa fie angajat de persoane fizice sau juridice, sa exercite activitati nesalariale, profesiuni libere si sa efectueze acte juridice, sa efectueze acte si fapte de comert, inclusiv activitati economice independente, sub acelasi tratament ca si cetatenii romani;
  3. Sa beneficieze de asigurari sociale, de masuri de asistenta sociala și asigurari sociale de sanatate;
  4. Sa aiba acces la toate formele de invatamant;
  5. Sa primeasca la cerere si in caz de nevoie, un ajutor rambursabil din partea statului Roman, stabilit la salariul minim brut pe tara, pentru o perioada de 6 luni, perioada care se poate prelugi cu cel mult 3 luni pentru motive bine intemeiate;

Obligatiile beneficiarilor unei forme de protectie, sunt:

  1. Sa respecte Constitutia si legile Romaniei;
  2. Sa aiba o conduita corecta si civilizata si sa evite orice conflict sau incident pe teritoriul Romaniei;
  3. Sa respecte regulamentul intern al Oficiului National pentru Refugiati

Poti fi extradat daca ai primit statut de refugiat sau ai protectie subsidiara?

Odata ce a dobandit statutul de refugiat sau protectie subsidiara, strainul este protejat impotriva expulzarii, extradarii ori returnarii in tara de origine sau în orice stat in care viata ori libertatea sa ar fi puse in pericol.

Cum se incadreaza in munca beneficiarii unei forme de protectie si ce functii pot ocupa?

Persoanele care au obtinut statut de refugiat sau protectie subsidiara primesc de la Institutul General pentru Imigrari – Directia Azil si Integrare, permis de sedere, document de identitate in baza caruia poat fi angajati si care contine nume, prenume, cnp, adresa.

Nu sunt meserii impuse pentru care sa opteze persoanele cu statut de refugiat sau protectie subsidiara, insa neavand documente care sa ateste educatia si experienta in munca, acestia trebuie sa se inscrie in programele scolare “A doua sansa”, sau in institutiile non-guvernamentale competente sa le verifice cunostintele si aptitudinile.

In cazul in care persoanele cu statut de refugiat sau protectie subsidiara nu-si gasesc de munca, pot apela la Agentiile Nationale de Ocupare a Fortei de Munca, care sunt obligate sa le sprijine in cautarea unui loc de munca.

Share this post